Disparitățile semnificative în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor medicale de calitate în Uniunea Europeană, inclusiv în România, impun o intervenție rapidă pentru a asigura dreptul fundamental la sănătate tuturor cetățenilor. Această realitate a fost evidențiată recent de deputatul PSD Angel Tîlvăr, care a făcut o declarație politică în Parlament, subliniind presiunea tot mai mare generată de crizele economice și de costurile crescute pentru tratamentele medicale.

Contextul Disparităților în Sănătate la Nivel European și Național

Potrivit declarațiilor parlamentarului vrâncean, milioane de cetățeni europeni se confruntă cu un acces inegal la servicii medicale, o situație care se manifestă prin discrepanțe semnificative atât între statele membre, cât și în interiorul aceluiași stat. România ilustrează această problemă, unde diferențele sunt evidente între zonele urbane și cele rurale, precum și între centre universitare și comunitățile mai mici. Un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că sistemul de sănătate din România se confruntă cu subfinanțare și inegalitate, fiind sub media țărilor din Europa Centrală.

Analizele arată că mai mult de 90% din medicii cu studii superioare și peste 95% dintre asistenții medicali își exercită activitatea în mediul urban, accentuând astfel dezechilibrele regionale în furnizarea de îngrijiri medicale. Concentrarea resurselor în orașe limitează accesul la servicii în zonele rurale și în localitățile mici. Speranța de viață în România, ce se preconizează a fi de aproximativ 77 de ani în 2024, este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, comparativ cu media de 81,7 ani. Această situație seamănă cu cea observată în Bulgaria și Letonia. De asemenea, statutul social influențează semnificativ accesul la servicii medicale, persoanele din categorii socio-economice defavorizate suportând o parte disproporționată a dificultăților.

Presiunea Economică și Costurile Tratamentului

Crizele economice, din ce în ce mai frecvente și cu repercusiuni tot mai mari, au impus o presiune crescută asupra cetățenilor europeni din cauza costului tot mai greu de suportat al medicamentelor și tratamentelor. De exemplu, companiile farmaceutice globale intenționează să ceară prețuri mai mari pentru medicamentele cu prescripție în Europa în 2026, după ce au fost obligate să reducă prețurile în Statele Unite. Această tendință ar putea întârzia introducerea tratamentelor inovatoare în diferite țări europene, inclusiv în România, limitând astfel accesul pacienților. Statele membre mai mici din UE se confruntă adesea cu costuri mai mari pentru medicamentele inovatoare din cauza unor acorduri de negociere confidențiale.

Un aspect alarmant este accesul limitat la medicamente inovatoare în România. Dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate în Uniunea Europeană între 2021 și 2024, doar 28 (aproximativ 17%) erau compensate în România la începutul lui 2026, mult sub media europeană de 45%. Acest decalaj se traduce prin agravarea afecțiunilor, calitate a vieții scăzută și pierderi de oportunități esențiale pentru pacienți de a beneficia de tratamente moderne la timp. Comerțul paralel cu medicamente, care implică revânzarea produselor cu prețuri mici din România în alte țări europene la costuri mult mai mari, contribuie, de asemenea, la lipsa disponibilității unor tratamente vitale.

În plus față de costurile fizice, sănătatea mintală reprezintă o provocare majoră. Un raport recent al OCDE a subliniat că criza sănătății mintale generează pierderi anuale de aproximativ 76 de miliarde de euro pentru economia europeană. Această problemă este amplificată de stresul financiar, instabilitatea locativă și incertitudinea geopolitică, elemente ce contribuie la o stare cronică de anxietate psihologică.

Propuneri și Măsuri de Acțiune

Deputatul Angel Tîlvăr subliniază importanța investițiilor continue din partea statului în spitale, personalul medical, programele de prevenție și infrastructura sanitară. Conform afirmațiilor sale, puterea Uniunii Europene se bazează și pe existența unor sisteme publice de sănătate robuste și accesibile. Deși sistemul privat de sănătate reprezintă un pas important, nu este la îndemâna tuturor, motiv pentru care trebuie să se asigure sprijin pentru sistemul public, care definește accesul la sănătate ca un drept fundamental, nu un privilegiu.

Politicile europene în domeniul sănătății trebuie să fie ancorate în realități, inclusiv în situația copiilor și vârstnicilor din comunități izolate sau a pacienților cu afecțiuni grave care necesită tratamente costisitoare, ce nu pot fi suportate. O Europă unită nu poate exista fără o adevărată protecție socială, bazată pe respectul pentru demnitatea umană.

Pe plan național, România este angajată într-o transformare rapidă a sistemului de sănătate, cu investiții ce depășesc suma de 12 miliarde de lei pentru construcția de spitale noi și o realiniere a serviciilor medicale. Ministerul Sănătății se concentrează pe prevenție, digitalizare și colaborarea între sectoarele public și privat. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat un Program Național de investiții pentru infrastructura de sănătate, în valoare de 10 miliarde de lei, având ca obiectiv modernizarea spitalelor locale și regionale. Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 urmărește îmbunătățirea accesului la servicii diversificate și de calitate, iar prevenția este evaluată ca fiind cea mai eficientă strategie în controlul cancerului, deși accesibilitatea acestor servicii rămâne inegală, în special pentru femeile din zonele rurale sau din grupuri vulnerabile.

Uniunea Europeană îmbunătățește, de asemenea, politicile de sănătate naționale, sprijinind guvernele memberale în atingerea obiectivelor comune, partajarea resurselor și depășirea provocărilor. De asemenea, UE dezvoltă norme și standarde pentru produse și servicii medicale și finanțează inițiative de sănătate la nivel comunitar. Noile orientări europene lansate în aprilie 2026 se concentrează asupra accesibilității serviciilor pentru persoanele cu dizabilități, recunoscându-le nevoile nesatisficiente.

Aspecte de Reținut

Pentru cetățenii din Focșani și din județul Vrancea, temele legate de inegalitatea în accesul la sănătate sunt extrem de relevante. Mulți dintre noi ne confruntăm zi de zi cu dificultățile unui sistem medical în care resursele sunt centralizate în orașele mari și unde accesul la specialiști sau medicamente inovatoare este deseori complicat. Este frustrant să realizăm că, deși sunt disponibile tratamente moderne în Europa, acestea ajung adesea cu întârziere sau chiar deloc în regiunea noastră, aducând un stres suplimentar familiilor. Pentru a gestiona mai eficient aceste neajunsuri, este crucial să fim proactivi: verificați disponibilitatea medicamentelor la farmaciile de proximitate sau județene și nu ezitați să solicitați o a doua opinie medicală, chiar dacă necesită călătorii. Este esențial să ne informăm constant despre noutățile privind politicile de sănătate și investițiile planificate, pentru a înțelege cum ne pot influența direct viața.

Sursa informațiilor: Vrancea24.ro, studii OCDE, Colegiul Medicilor din România, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Comisia Europeană, Institutul Național de Sănătate Publică.