Deficit mai mic, datorie mai scumpă

Deficitul cash din primele opt luni ale anului a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în perioada similară anterioară. În termeni nominali, diferența înseamnă un deficit cu 27 de miliarde de lei mai redus. La nivel anual, deficitul bugetar a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025.

În același timp, datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, echivalentul a circa 1,205 trilioane de lei. Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB, ceea ce menține finanțarea datoriei printre principalele presiuni asupra bugetului.

Ținta pentru 2026 și evaluarea Fitch

Obiectivul stabilit pentru 2026 este un deficit de 6,2% din PIB. Chiar dacă această țintă va fi atinsă, deficitul de la finalul anului ar rămâne de două ori peste pragul european de 3%.

Prima evaluare a ratingului suveran este programată în ianuarie și va fi realizată de agenția Fitch. România urmărește păstrarea calificativului actual și evitarea încadrării la categoria „junk”. În 2027, eliminarea granturilor din PNRR va adăuga o nouă provocare pentru construcția bugetară.

Investițiile rămân un punct de sprijin

Investițiile au crescut cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026, evoluție considerată importantă pentru susținerea economiei. Alexandru Nazare a susținut că disciplina financiară nu trebuie confundată cu renunțarea la dezvoltare și a cerut prioritizarea cheltuielilor, îmbunătățirea colectării și protejarea investițiilor productive.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

România are un deficit în scădere, dar încă cel mai mare din Uniunea Europeană, o datorie de aproximativ 60% din PIB și costuri ale dobânzilor în creștere. Pentru 2026, ținta este un deficit de 6,2% din PIB, mult peste reperul european de 3%.