Hotărârea instanței supreme, pronunțată în ziua de vineri, stabilește că măsura arestării preventive se aplică în intervalul 15 mai 2026 – 13 iunie 2026, inclusiv. Cei doi oficiali ai Ministerului Public fuseseră reținuți timp de 24 de ore, în data de 14 mai 2026, de către procurorii Parchetului General. Informațiile despre aceștia au apărut în comunicările oficiale emise de Ministerul Public pe 13 și 15 mai 2026, detaliind aspecte ale anchetei.

Acuzațiile La Adresa Procurorilor

Potrivit referatului în baza căruia a fost cerută arestarea preventivă, procurorul Gigi Valentin Ștefan, care a fost șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, este acuzat de comiterea infracțiunilor de trafic de influență și de trafic de influență în formă continuată. Potrivit anchetatorilor, pe 8 aprilie 2026, în biroul său din Parchet, el ar fi primit direct suma de circa 60.000 de euro de la o persoană. În schimbul acestor bani, se consideră că Ștefan a lăsat să se înțeleagă că poate influența un procuror dintr-o subunitate și a promis că îl va determina să soluționeze favorabil un dosar penal. De asemenea, se susține că, după primirea banilor, el a sugerat că poate influența judecători, angajându-se să obțină rezolvarea favorabilă a două cazuri civile.

Investigațiile relevă, de asemenea, că între decembrie 2025 și mai 2026, folosindu-se de autoritatea și influența poziției sale, procurorul Gigi Valentin Ștefan ar fi acceptat promisiuni și ar fi primit, în repetate rânduri, o sumă estimată la 110.000 de euro, dar și bunuri sau alte avantaje necuvenite. Aceste beneficii ar fi fost obținute de la diverse persoane interesate în obținerea unor soluții favorabile în dosare penale, administrative sau profesionale, prin intervenții asupra funcționarilor publici, procurorilor, polițiștilor și autorităților administrative. Conform acuzațiilor, suma totală de bani obținută de Gigi Valentin Ștefan se ridică la aproximativ 170.000 de euro.

În ce-l privește pe procurorul Teodor Niță, acesta este acuzat de instigare la abuz în serviciu. Se afirmă că, în ianuarie 2026, el ar fi intervenit la un ofițer din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) din Constanța, cu scopul de a împiedica aplicarea măsurilor legale față de o societate comercială controlată de o persoană apropiată.

Percheziții și Sumele Găsite

Cercetarea penală a început cu 13 percheziții extinse realizate pe 13 mai 2026, atât la locuințele unor persoane fizice, cât și la sediile unor instituții publice, inclusiv la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Cu ocazia acestor acțiuni, autoritățile au descoperit sume semnificative de bani. Aproximativ 100.000 de euro au fost găsiți în biroul procurorului Gigi Valentin Ștefan, iar alți 30.000 de euro au fost descoperiți în vehiculul acestuia.

Contextul Juridic și Principiul Prezumției de Nevinovăție

Este esențial de menționat că măsurile de restricție luate de Înalta Curte de Casație și Justiție constituie o etapă a procesului penal, conform normelor din Codul de procedură penală. Această etapă nu subminează în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție, de care beneficiază orice inculpat până la pronunțarea unei decizii judecătorești definitive. Hotărârea de arestare preventivă nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Cei doi procurori conțin referințe anterioare în contextul dosarului fostului șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Duță (cunoscut și sub numele de Lucian Duță). Judecătoarele care au gestionat acel caz au precizat în motivarea sentinței că procurorii Niță și Ștefan ar fi încercat să-l ajute pe fostul oficial CNAS în a evita consecințele legale. Acest nou dosar, vizând magistrați cu funcții importante, evidențiază angajamentele continue ale autorităților în lupta împotriva corupției la toate nivelurile, inclusiv în sistemul judiciar.

Perspectivă locală

Pentru cetățenii din Focșani, evenimente precum acesta, chiar dacă au loc la Constanța, rezonează profund, subliniind slăbiciunile sistemului de justiție la nivel național. Publicul se simte adesea frustrat de percepția că influența și banii pot afecta aplicarea legii, iar arestarea unor procurori de rang înalt, acuzați de corupție, poate să întărească cinismul sau, dimpotrivă, să inspire speranța că justiția funcționează. Aceasta servește ca un memento constant că integritatea instituțiilor este esențială pentru încrederea publicului. Cetățenii sunt încurajați să rămână vigilenți și să semnaleze orice indicii de corupție, fiind conștienți că, deși procesul este lent, astfel de cazuri confirmă că nimeni nu este mai presus de lege.