Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri, 18 februarie 2026, că noul proiect al Guvernului privind pensiile magistraților respectă Legea fundamentală, respingând sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

Decizia CCR după mai multe amânări

Potrivit oficialilor CCR, judecătorii constituționali au respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva noului proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților, stabilind că actul normativ este constituțional.

Hotărârea a venit după cinci amânări succesive.

La ședința din 16 ianuarie, la care au participat toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale, pronunțarea unei decizii a fost amânată pentru analizarea unor documente suplimentare. Printre acestea s-a aflat și o expertiză contabilă extrajudiciară transmisă de Instanța supremă cu o zi înainte de ședință.

Anterior, două ședințe ale CCR nu au avut loc deoarece patru dintre cei nouă judecători nu au fost prezenți. Este vorba despre Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, numiți la CCR din partea PSD. Aceștia au invocat mai multe motive, printre care faptul că au fost programați la serviciu în zile nelucrătoare și că ședințele au fost stabilite într-un interval considerat prea scurt.

Criticile ICCJ și expertiza contabilă

Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat, pe 15 ianuarie, că a comandat o expertiză realizată de un expert contabil. Conform acestei analize, aplicarea proiectului Guvernului ar conduce la o pensie de serviciu pentru magistrați mai mică decât pensia bazată pe principiul contributivității. Documentul a fost transmis judecătorilor constituționali pentru a fi avut în vedere la soluționarea sesizării.

La începutul lunii decembrie, judecătorii ICCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze din nou Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect propus de Executiv. Magistrații au fost convocați în Secții Unite de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția.

Toți cei 102 judecători prezenți au votat pentru trimiterea sesizării către CCR.

În motivarea Instanței supreme se arată, între altele, că proiectul „anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii”. Documentul susține că legea „încalcă independenţa justiţiei” raportat la standardele statutului stabilite prin decizii ale CJUE, CEDO și CCR, toate aceste instanțe pronunțând decizii „exprese şi explicite” care, în opinia ICCJ, fac soluția legislativă incompatibilă cu garantarea independenței justiției. Instanța supremă consideră, de asemenea, că legea contravine unor decizii anterioare ale CCR care au sancționat soluții normative identice din proiectul actual, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

Ce prevede noul proiect de reformă a pensiilor magistraților

Noul proiect de modificare a regimului pensiilor magistraților, adoptat de Guvern, cuprinde două elemente esențiale:

• vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani;
• pensia de serviciu nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ proiectul. Judecătorii și procurorii au cerut ca pensia lor să fie aproape egală cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a susținut ferm că pensia nu trebuie să depășească 70% din ultimul venit salarial net.

Primul proiect, declarat neconstituțional în 2025

Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost respins de Curtea Constituțională pe 20 octombrie, în urma unei sesizări formulate tot de Înalta Curte de Casație și Justiție.

CCR a arătat atunci că Guvernul nu a solicitat, în termenul prevăzut de lege, avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta are caracter consultativ. Lipsa acestei proceduri a dus la declararea neconstituționalității primei variante a legii.

Relevanța pentru cititorii din Focșani

Decizia CCR din 18 februarie 2026 privește întregul sistem judiciar din România și are impact și asupra magistraților din Focșani și din județul Vrancea. Judecătorii și procurorii din instanțele și parchetele locale vor fi vizați de noile reguli privind:

• vârsta de retragere din activitate;
• formula de calcul a pensiei de serviciu;
• raportul dintre pensia specială și pensia bazată pe contribuții.

În contextul discuțiilor naționale privind echilibrul dintre pensiile speciale și bugetul public, hotărârea CCR marchează un nou moment în dezbaterea despre statutul și drepturile magistraților, dezbatere resimțită și în comunitatea juridică din Focșani.